July 2023
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat o serie de modificări și completări la Legea nr. 308 din 2017 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin Legea nr. 66 din 30 martie 2023 care modifică anumite acte normative. Aceste amendamente vizează îmbunătățirea și actualizarea cadrului legal pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova. Iată o prezentare generală a modificărilor aduse:
1. Extinderea definiției beneficiarilor efectivi
Legea introduce o extindere a definiției beneficiarilor efectivi pentru a include organizațiile necomerciale, în plus față de persoanele juridice și întreprinzătorii individuali. Astfel, aceste organizații trebuie să furnizeze informațiile necesare pentru a se conforma obligațiilor legale.
2. Supravegherea entităților raportoare
Se aduc clarificări cu privire la organele responsabile de supravegherea entităților raportoare, inclusiv Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare și alte entități relevante. Organismele respective au funcții de supraveghere specifice pentru diverse categorii de entități.
3. Schimbul internațional de informații
Se reglementează procedurile de schimb de informații cu instituții similare sau autorități competente din alte țări în ceea ce privește prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Aceste schimburi de informații sunt menite să faciliteze cooperarea internațională în combaterea acestor infracțiuni.
4. Listele organizațiilor și persoanelor cu restricții
Legea stabilește că entitățile raportoare și Agenția Servicii Publice trebuie să respecte restricțiile referitoare la persoanele, grupurile și entitățile incluse în liste de restricții, inclusiv cele stabilite de Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite.
5. Contestații privind includerea în listele de restricții
Persoanele și organizațiile incluse în mod eronat în aceste liste au dreptul să solicite Serviciului de Informații și Securitate să fie excluse din lista respectivă. Serviciul poate lua decizii privind aprobarea sau refuzul acestei cereri.
Aceste modificări aduse Legii nr. 308/2017 au ca scop consolidarea cadrului legal pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova și alinierea la standardele internaționale din domeniu. Aceste schimbări vizează, de asemenea, îmbunătățirea transparenței și eficienței procesului de prevenire și combatere a acestor activități ilegale.
Definirea Unității de informații financiare
Se stabilește că Unitatea de informații financiare a Republicii Moldova este Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, denumit în continuare Serviciu.
Modificări la noțiuni
Se aduc modificări unor noțiuni din lege, cum ar fi definirea „activului virtual", substituirea cuvântului „efectuează” cu cuvântul „exercită” la noțiunea „bancă fictivă", eliminarea noțiunii de „beneficiar efectiv " și introducerea unor noi noțiuni precum „furnizor de servicii privind activele virtuale" și „infracțiune predicat."
Extinderea entităților raportoare
Se extinde lista de entități raportoare care trebuie să respecte regulile privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, care cuprinde: băncile, unitățile de schimb valutar, societățile de investiții, societățile de registru, asigurătorii sau reasigurătorii, organizațiile de creditare nebancară, asociațiile de economii şi împrumut, inclusiv profesioniști precum avocații, notarii, executorii judecătorești și alți liber-profesioniști. De asemenea, se adaugă furnizorii de servicii de finanțare participativă la lista entităților raportoare, precum și organizatorii jocurilor de noroc și auditorii.
Interdicție privind serviciile privind activele virtuale
Se interzice prestarea serviciilor privind activele virtuale pe teritoriul Republicii Moldova, și se prevăd amenzi pentru nerespectarea acestei interdicții. Agenția Servicii Publice trebuie să transmită imediat Serviciului informații cu privire la orice activități sau tranzacții suspecte identificate în timpul furnizării serviciilor publice. Aceste date trebuie comunicate în cel mult 24 de ore de la momentul identificării circumstanțelor care ridică suspiciuni.
Măsuri standard de precauție privind clienții
Se aduc modificări la măsurile standard de precauție privind clienții, inclusiv criterii mai restrictive pentru deschiderea de conturi și tranzacții cu clienți nerezidenți și cu prestatori de servicii privind activele virtuale din alte state. De exemplu, la valoarea tuturor tipurilor de tranzacții ocazionale, cifra de 30.000 MDL se substituie cu 20.000 MDL .
Eligibilitatea pentru identificare electronică
Identificarea și verificarea identității clienților prin mijloace electronice sunt permise pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru persoanele juridice rezidente, cu condiția ca reprezentanții, fondatorii, administratorii și beneficiarii efectivi să fie cetățeni ai Republicii Moldova.
Metode de identificare electronică
Se stabilesc metodele prin care se poate realiza identificarea și verificarea identității clienților prin mijloace electronice, inclusiv utilizarea mijloacelor de identificare electronică cu niveluri suficiente de securitate, transmiterea în direct a înregistrărilor video și audio, sau alte mijloace electronice furnizate de prestatori de servicii de încredere calificați și acreditați conform Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.
Cerințe și proceduri
Autoritățile de supraveghere a entităților raportoare stabilesc cerințele pentru identificarea și verificarea identității clienților prin mijloace electronice, inclusiv politicile și procedurile necesare, sistemul de control intern, gestionarea riscurilor și măsurile de protecție, cerințele tehnice minime.
Definirea beneficiarului efectiv
Beneficiarul efectiv este definit ca fiind orice persoană fizică care deține sau controlează în ultimă instanță clientul și/sau persoana fizică în numele sau în interesul căruia sau căreia se realizează o activitate sau o tranzacție, fie direct, fie indirect.
Noțiunea de beneficiar efectiv
Articolul precizează că noțiunea de beneficiar efectiv include cel puțin următoarele categorii de persoane fizice:
persoanele fizice care dețin sau controlează o persoană juridică cu scop lucrativ;
persoanele fizice care ocupă funcția de administrator al clientului.
persoanele fizice implicate în fiducii sau construcții juridice similare.
persoanele fizice care exercită controlul în ultimă instanță asupra organizațiilor necomerciale.
persoanele fizice beneficiare ale cel puțin 25% din bunurile unei persoane juridice sau entități fără personalitate juridică.
Identificarea și raportarea beneficiarului efectiv
Se precizează că entitățile raportoare au responsabilitatea de a identifica și raporta beneficiarul efectiv. În cazul în care există neconcordanțe între informațiile disponibile în Registrul de stat al unităților de drept privind beneficiarul efectiv și cele prezentate de client, acestea trebuie să informeze autoritățile fiscale și Agenția Servicii Publice în termen de cinci zile lucrătoare. În acest timp, nu pot efectua nicio activitate financiară sau tranzacție cu respectivul client și trebuie să solicite clientului să actualizeze informațiile privind beneficiarul efectiv la registrul oficial. Agenția Servicii Publice poate efectua o înregistrare provizorie în registrul oficial, dar aceasta va fi radiată după rezolvarea discrepanțelor. Până la clarificarea situației, Agenția nu poate înregistra modificări în actele de constituire ale persoanei juridice, reorganizarea sau radierea acesteia.
Evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanțare a terorismului şi abordarea bazată pe risc
Referințele la criterii și factori stabiliți de organele de supraveghere sunt eliminate, iar politicile și procedurile nu mai necesită aprobare și actualizare periodică, ci trebuie incluse într-un raport de evaluare aprobat de o persoană de conducere de rang superior desemnată pentru asigurarea conformității cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, urmând să fie actualizate anual.
O altă modificare importantă constă în introducerea unei abordări bazate pe risc, care impune entităților raportoare să implementeze proceduri de identificare, evaluare, monitorizare, gestionare și diminuare a riscului de spălare a banilor și finanțării terorismului. Aceste proceduri trebuie aprobate de o persoană de conducere responsabilă de asigurarea conformității cu cerințele legale.
În plus, modificările permit directorului adjunct al entității raportoare să emită ordine în acest context.
Totodată, cerința de a identifica și verifica beneficiarii efectivi în cazul tranzacțiilor cu sume mari în numerar sau valoare similară este eliminată.
Verificarea identității clienților
Se precizează că verificarea identității clientului și a beneficiarului efectiv trebuie realizată cât mai curând posibil după stabilirea relației de afaceri, dar nu mai târziu de o lună de la stabilirea contactului inițial.
Audit extern extins
Se introduce posibilitatea efectuării auditului extern pentru sucursalele sau reprezentanțele entităților raportoare din țările cu risc sporit.
Simplificarea regulilor
Eliminarea referințelor la criterii și factori stabiliți de organele de supraveghere simplifică regulile și cerințele, făcându-le mai accesibile și mai ușor de aplicat.
Evaluarea riscului electronic
Impunerea evaluărilor de risc asociate cu clienții identificați prin mijloace electronice reflectă evoluția tehnologică și importanța gestionării riscurilor în acest context.
Extinderea măsurilor de precauție
Extinderea sferei de aplicare a măsurilor de precauție sporită la clienții care își au reședința în țările cu risc sporit consolidează vigilența asupra acestor clienți.
Accent pe identificarea electronică
Se precizează că măsurile de precauție sporită se aplică și clienților identificați prin mijloace electronice, punând un accent suplimentar pe acest tip de identificare.
Adaptare la activele virtuale
Se extinde aria de aplicare pentru clienții și tranzacțiile legate de furnizorii de servicii privind activele virtuale autorizați în alte state, pentru a ține pasul cu evoluția tehnologică și noile servicii financiare.
Control suplimentar în operațiunile transfrontaliere
Clarificarea că măsurile de precauție sporită se aplică în special entităților raportoare care includ bănci comerciale în relațiile transfrontaliere de corespondență sporește controlul asupra acestor operațiuni.
Se introduc măsuri suplimentare pentru tranzacțiile sau relațiile de afaceri cu clienții rezidenți care efectuează tranzacții în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizați în alte state. Aceste măsuri includ deschiderea de conturi speciale pentru acești clienți și implementarea soluțiilor IT specializate pentru monitorizarea tranzacțiilor acestora.
Se definește persoana expusă politic și se stabilește că aceasta include șefi de stat, membri ai Parlamentului, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice și deținători ai altor funcții publice importante la nivel național sau internațional.
Se stabilesc măsurile pe care entitățile raportoare și organele cu funcții de supraveghere le pot aplica în relațiile cu clienții și instituțiile financiare din țările/jurisdicțiile cu risc sporit desemnate/monitorizate de GAFI. Aceste măsuri includ limitarea relațiilor de afaceri, evaluarea și modificarea relațiilor transfrontaliere de corespondență, efectuarea auditului extern, și altele.
Modificările recente au adus schimbări semnificative în ceea ce privește păstrarea datelor pentru entitățile raportoare. Prevederile anterioare care stipulau obligativitatea păstrării datelor legate de tranzacții și documente timp de cinci ani de la încetarea relației de afaceri sau de la data efectuării tranzacțiilor ocazionale au fost abrogate. Aceasta înseamnă că termenele precise de păstrare nu mai sunt aplicabile, cu excepția posibilității ca Serviciul sau organele de supraveghere să poată solicita prelungirea termenului pentru anumite tipuri de documente, dar această prelungire nu poate depăși cinci ani suplimentari.
Modificările aduse Articolului 10 au un impact semnificativ asupra coordonării cu entitățile terțe în ceea ce privește prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului. Este adăugată cerința ca entitățile raportoare să obțină imediat de la persoanele terțe toate informațiile necesare privind măsurile de precauție privind clienții și să păstreze copii ale datelor de identificare și alte documente relevante. Au fost aduse modificări semnificative la câteva paragrafe din articol pentru a stabili cerințe clare și termene precise pentru raportarea tranzacțiilor și activităților clienților, inclusiv remiterile de bani și tranzacțiile realizate prin intermediul unor entități raportoare specifice. Aceste schimbări reflectă o abordare mai strictă și specifică în gestionarea și raportarea activităților financiare pentru a preveni spălarea banilor și finanțarea terorismului.
Modificările reglementate pentru Articolul 11 includ impunerea obligației entităților raportoare de a raporta Serviciului activitățile sau tranzacțiile clienților realizate în numerar în valoare de cel puțin 200000 de lei în decursul unei luni și de a transmite aceste date într-un formular special până la data de 5 a lunii următoare. De asemenea, se adaugă o cerință de raportare pentru tranzacțiile clienților de peste 200.000 de lei, care trebuie raportate până la data de 10 a lunii următoare.
Se impune entităților raportoare incluse la Articolul 4 alin. (1) lit. a) și i) cerința să raporteze remiterile de bani cu o valoare de cel puțin 40.000 de lei în termen de cinci zile de la efectuarea tranzacției, cu mențiunea că notarii sunt excluși de la această obligație. De asemenea se adaugă clauza care obligă persoanele juridice să informeze Serviciul despre activitățile sau tranzacțiile clienților până la îndeplinirea tuturor obligațiilor legate de activitatea lor licențiată sau autorizată.
Articolul 13 suferă modificări semnificative pentru întărirea prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului. Aceste modificări includ responsabilitatea entităților raportoare de a stabili politici, proceduri și controale pentru a gestiona riscurile asociate acestor activități ilegale. Se introduce și posibilitatea ca organele de supraveghere să impună audituri externe pentru verificarea conformității cu aceste politici și controale. De asemenea, se actualizează responsabilitățile persoanelor de rang superior și se impun mecanisme de protecție pentru cei responsabili de conformitate și angajații care raportează încălcări ale legii.
Modificările aduse în cadrul Articolului 14 includ extinderea definiției „beneficiarilor efectivi” pentru a include organizațiile necomerciale și introducerea unei obligații pentru acești beneficiari efectivi de a furniza informații necesare pentru respectarea obligațiilor legale.
În cadrul Articolului 15, sunt stabilite organele cu funcții de supraveghere pentru diverse categorii de entități raportoare și li se acordă autoritatea de a solicita documente și informații necesare. Printre organele de supraveghere se numără: Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Camera Notarială, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Uniunea administratorilor autorizați, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătorești, Consiliul de supraveghere publică a auditului și Serviciul. De asemenea, se introduce o nouă cerință pentru organele de supraveghere de a informa autoritățile în cazul activităților de prestare a serviciilor privind activele virtuale care sunt contrare legii.
În Articolul 16, se stipulează că informațiile obținute nu pot fi dezvăluite fără acordul prealabil al Serviciului.
Articolul 17 facilitează schimbul de informații cu instituții similare din alte țări în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. De asemenea, impune obligația de a furniza informații detaliate despre rezultatele examinării informațiilor primite.
În cadrul Articolului 19, se extind obligațiile entităților raportoare pentru raportarea suspiciunilor și se clarifică obligațiile autorităților și instituțiilor publice privind asistența acordată Serviciului.
Articolul 20 adaugă noi entități raportoare și instituții care trebuie să respecte normele legale anti-spălare de bani și de prevenire a finanțării terorismului, reorganizând, în același timp, subpunctele pentru claritate.
În cadrul Articolului 25, se introduc subpuncte referitoare la reducerea personalului sau lichidarea funcțiilor, eliminând menționarea exceptării din anumite cazuri.
Articolul 34 include Agenția Servicii Publice ca entitate raportoare și clarifică că entitățile raportoare trebuie să se abțină de la activități și tranzacții în beneficiul persoanelor, grupurilor și entităților incluse în liste specifice. De asemenea, se menționează rezoluțiile Organizației Națiunilor Unite relevante și se adaugă o literă referitoare la lista Uniunii Europene și a Consiliului Europei privind persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste. Se introduce o procedură pentru organizațiile și persoanele incluse eronat în liste, prin care acestea pot cere excluderea lor și Serviciul de Informații și Securitate poate decide asupra cererii.
[Sursa: Legea nr. 66 din 30 martie 2023 pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 159 - 161 din 11 mai 2023; în vigoare din data de 1 iulie 2023]
De reținut
La data de 1 iulie 2023 au intrat în vigoare prevederi legislative prin care se aduc amendamente importante legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Pentru a fi la curent cu noile modificări legislative și fiscale, abonează-te la Newsletter-ul nostru: